23
aug

Mauerpark, în Berlin, este un spaţiu public vibrant. În zilele de vară, pe lângă piața de vechituri și pic-nic, oamenii se adună aici ca să facă sport și să cânte. Există chiar și un karaoke! Foto: Loozeroyboy (Flickr).

 

 

Spațiile publice, locuri în care se desfăşoară viața publică și comunicarea socială, creează o imagine distinctă a unei anumite societăți. Modul în care sunt create, utilizate și întreținute ne vorbeşte despre intensitatea și natura relațiilor dintre membrii societății. Prezența sau absența noastră, comportamentul nostru și intensitatea utilizării spaţiilor publice reflectă participarea noastră la viața socială și publică și exprimă atitudinea noastră față de problemele comune.

 

Piețele și străzile goale, pustii, reflectă anonimatul și inerția societății locale, în timp ce spațiile publice zgomotoase, pline de viață sunt un semn de vitalitate și de angajament. Una dintre lecțiile învățate din activitățile proiectului URBACT – USER a fost că, în general, nu știm prea multe despre modul în care sunt utilizate spațiile publice, nici atunci când le creăm, nici când le folosim. Problema de bază și limitarea Grupului Local de Sprijin (GLS) din Districtul Azory din Cracovia pare a fi lipsa de participare a rezidenţilor: pe de o parte, locuitorii au probleme în exprimarea nevoilor și așteptărilor personale, iar pe de altă parte, ei se abțin de la activități comune.

 

Lăsând la o parte diferențele istorice și culturale, aceeași observație ar putea fi făcută, într-o altă măsură, în timpul activităților din cadrul proiectului USER, în orașele partenere. Acesta este nu numai un fenomen sociologic: pare a fi un pericol real pentru dezvoltarea orașelor. Când un oraș deleagă unei companii reabilitarea spațiilor publice, de multe ori percepem rezultatul ca nepotrivit și neplăcut. Dimpotrivă, când o comunitate locală preia un spațiu public, ne putem aștepta la o dezvoltare „organică”, intuitivă, în care spaţiul este ocupat și energizat, chiar dacă lasă încă impresia de haos și de nesiguranță.

 

Atitudini ca acestea dezvăluie distanța între autoritățile locale și locuitorii din zonă, care generează în mod inevitabil conflicte. Într-un proces de participare real, autoritățile locale și locuitorii, în mod individual, sunt egali, în acelaşi timp participanţi și beneficiari, iar dialogul conduce spre o formă „curată” de parteneriat public-privat. La urma urmei, orașele au fost făcute pentru oameni, nu invers…

 

Leszek Jasinski

Membru al echipei proiectului USER, din Cracovia

 

Acest articol a fost articolul editorial al ultimului newsletter al proiectului USER și al rețelei. O idee de bază a proiectului USER este că designul spațiilor publice urbane și principalele obiective ale planificării urbane se confruntă cu schimbări rapide în modul în care sunt utilizate orașele. Noi tendințe în utilizarea spațiilor publice, nevoile noilor utilizatori, amplificarea disfuncţiilor și conflictelor între diversele utilizări etc., sunt o provocare pentru modul în care orașul este, de obicei, „produs”, proiectat și gestionat. Această abordare presupune implicarea utilizatorilor, ca o dimensiune esențială a planificării și managementului spațiilor publice. Într-adevăr, „experiența userilor” este unul dintre factorii principali pentru înțelegerea modului în care sunt utilizate spațiile și a conflictelor care au loc. Proiectul USER va interveni în cele trei aspecte principale care, după părerea noastră, construiesc un „spațiu public bun”: spații social-publice mai prietenoase și interactive, prin soluţionarea disfuncţiilor și conflictelor între utilizări, mai sigure într-un oraş mai prietenos și mai curat, mai bine-păstrate și modernizate, pentru un oraș mai eficient. Mai multe informaţii pe minisite-ul USER!

0 Niciun comentariu
dan

Comments are closed.