Varianta în limba Română.

Varianta în limba Română.

English version.

Concurs video ConnectGREEN: “Conectivitate pentru toti”,concurs cu premii adresat tinerilor intre 18-25 ani(termen limita: 28 aprilie 2021)

 – Proiectul ConnectGREEN la Conferința URBAN-INCERC din 28 August 2020

– ConnectGREEN project at the  Urban-Incerc Conference from August 28th, 2020

Prima întâlnire online a partenerilor din proiectul ConnectGREEN – 31 martie 2020. Detalii … 

Întâlnire de lucru a partenerilor din proiectul ConnectGREEN, Budapesta, 25-27 septembrie 2019. Detalii …

În data de 22.09.2014, la sediul INCD URBAN-INCERC din Bucureşti sos. Pantelimon nr. 266, a fost organizată întâlnirea de lansare a proiectului „Managementul acviferelor locale pentru stocaj termic ca tehnologie curată pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero”, acronim MATES-nZEB.

Proiectul MATES-nZEB este finanţat prin programul Parteneriate în domenii prioritare – PN II, derulat cu sprijinul MEN – UEFISCDI. Proiectul propune o abordare inteligentă, bazată pe utilizarea tehnologiei ATES (ATES- Aquifer Thermal Energy Storage), în vederea furnizării de energie, termica din sursa geotermală, clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB), ca fiind una dintre cele mai ecologice şi eficiente surse de energie care poate fi utilizată în zone urbane, rurale şi industriale. Acest obiectiv poate fi atins dovedind că tehnologia ATES este o tehnică fezabilă, matură şi suficient de fiabilă pentru a deveni o alternativă economică pentru stocarea pe timp îndelungat a energiei termice, garantând respectarea Directivelor Europene şi a obiectivelor 20/20/20 prin reducerea considerabilă a emisiilor de carbon (cu până la 30%). Utilizarea tehnologiei ATES minimizează, de asemenea, impactul ecologic al centralelor de termoficare şi creşte perspectivele de realizare a unor afaceri sănătoase şi profitabile bazate pe surse regenerabile de energie.

Rezultatul principal al proiectului este constituit de implementarea tehnologiei ATES pe suportul unui pilot experimental, monitorizarea şi evaluarea posibilităţii de utilizare a acestei tehnologii, de elaborarea unor materiale care pot facilita utilizarea acestor sisteme: soluţii tehnice pentru implementarea sistemelor ATES în clădiri cu performanţă energetică ridicată, dezvoltarea unor modele inovative de afaceri pentru aplicarea ATES in vederea atingerii statutului de clădire nZEB, ghid si proceduri recomandate pentru autorizarea sistemelor ATES.

Proiectul va fi realizat de un consorţiu format din trei entităţi de cercetare cu reprezentativitate naţională şi cu experienţă complementară, respectiv utilizarea eficientă a energiei în clădiri (INCD URBAN-INCERC – coordonator), sisteme eficiente de încălzire-răcire cu pompe de căldură (UTCB) şi gestionarea durabilă a resurselor de apă (INHGA) şi două entităţi private care activează în domeniul furnizării şi implementării soluţiilor eficiente de sisteme cu pompe de căldură (PROMTEH) şi dezvoltarea soluţiilor de afaceri (BDG).

Întâlnirea de lucru din data de 22.09.2014 a avut ca invitaţi speciali reprezentanţi din partea Olandei, ţară cu experienţă deosebită în domeniul implementării ATES si managementului apelor: dl. ir. J. Coen Dijxhoorn din partea IF Technology si dl. drs. Ebel Smidt din partea Smidt Groundwater.

Proiectul a fost realizat între anii 2005 şi 2009 de către cercetători din Republica Moldova, România şi Bulgaria.

La proiect au participat Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, din Chişinău (iniţiator al proiectului); INCERC (actualmente sucursala INCERC Bucureşti a INCD URBAN-INCERC); Laboratorul Central pentru Mecanică Seismică şi Inginerie Seismică, CLSMEE, din Sofia. Evaluarea pe parcurs şi coordonarea generală a activităţilor proiectului au fost realizate de o echipă de profesori şi cercetători de la universitatea Tehnică din Ankara, METU.

Proiectul a urmărit dezvoltarea unei abordări unice în evaluarea hazardului seismic din zona Vrancea, pentru toate ţările afectate de cutremurele de pământ generate în această zonă. Printre obiectivele principale ale proiectului s-au numărat: crearea de baze de date regionale privind componentele hazardului şi riscului eismic;dezvoltarea de strategii pentru reducerea riscului seismic la nivelul ansamblului ţărilor participante; realizarea unei propuneri de dispunere raţională a staţiilor seismice din zonă şi perfecţionarea dotării cu echipamente specifice; diseminarea cunoştinţelor obţinute prin studiile realizate în cadrul proiectului etc.

Proiectul a fost realizat în cadrul programului civil de cercetare „Ştiinţa pentru Pace”, finanţat de NATO. Proiectul a contribuit la o mai bună cunoaştere a hazardului şi riscului seismic din ţările afectate de seismele vrâncene, precum şi la unificarea conceptelor şi abordărilor utilizate în studiul acestuia. În cadrul proiectului au fost realizate workshop-uri şi întâlniri anuale, stagii de formare şi perfecţionare pentru tinerii cercetători, fiind întocmite, de asemenea, în colaborare, numeroase publicaţii de specialitate. Proiectul a avut consecinţe benefice în stabilirea unor legături durabile de colaborare ştiinţifică între echipele participante.

Proiectul, coordonat de Institutul VÁTI din Ungaria cu parteneri din Bulgaria, Serbia, Croaţia, Italia, România (INCD URBAN-INCERC, sucursala URBANPROIECT) şi Slovacia este un exemplu extraordinar de cooperare transnaţională pentru dezvoltarea turismului de-a lungul, în mijlocul şi sud-estul cursului Dunării, protejând şi dezvoltând resursele existente.

Turismul este privit în sens larg, ca activitate multilaterală orientată spre recreere, petrecerea plăcută a timpului liber, îmbogăţire spirituală, apreciere a cadrului natural şi exerciţiului fizic. În plus, proiectul urmăreşte să îmbunătăţească şi să extindă cooperarea internaţională în domeniul turismului, în legătură cu diversitatea potenţialului turistic al fluviului, zonelor riverane, frumuseţilor naturale ale acestora şi bogăţiilor arhitecturale ale oraşelor şi satelor dunărene.

Proiectul urmăreşte să:

(1) ofere informaţii în Sistem Informaţional Geografic, integrând la nivel regional şi naţional date statistice, studii şi programe,

(2) efectueze analize focalizate la nivel naţional, sintetizând şi evaluând rezultatele acestora,

(3) elaboreze, discute adopte împreună cu actorii implicaţi o strategie viabilă integrată de turism ecologic a coridorului Dunării,

(4) elaboreze pe baza participării proiecte pilot pentru ariile strategice transnaţionale, cum ar fi malul ungaro-slovac, zona care poate fi revigorată economic prin turism din Ungaria, Serbia şi Croaţia, spaţiul de legătură între urban şi rural prin turism din România şi Ungaria, compararea deltelor (România şi Italia) şi un coridor verde de-a lungul Dunării,

(5) elaboreze un inventar turistic pentru diseminarea informaţiilor legate de turism şi serviciile oferite de localităţile riverane către publicul internaţional.

Ca reacţie la potenţialele beneficii aduse de cooperarea în cadrul coridorului trans-continental de transport Rin-Main-Dunăre a fost creată de către delegaţii ţărilor/ regiunilor dunărene comunitatea de lucru ARGE – Donauländer prin intermediul căreia ţările dunărene si-au exprimat interesul comun în dezvoltarea şi folosirea zonei dunărene.

În cadrul Programului de Cooperare Transnaţională South-East Europe, Axa prioritară 4, Axa de intervenţie Promovarea de modele echilibrate de arii de creştere atractive şi accesibile, conform planului ARGE, prima fază analitică a acestuia a fost proiectul DONAUREGIONEN, implementat în cadrul proiectului INTERREG IIIB CADSES (Ministry of Construction and Regional Development of the Slovak Republic, 2008). DONAUREGIONEN+ este cea de-a  doua fază, cea sintetică, ce are ca principal obiectiv obţinerea Strategiei de Dezvoltare a Regiunilor Trans-Dunărene. Ultima fază, a III-a, cea de implementare, va fi reprezentată de proiectul DONAUREGIONEN++ care se va face prin implementarea strategiei DONUAREGIONEN+ în planificarea regiunilor, oraşelor şi porturilor  dunărene. Conform Application Form care a fost înaintată şi aprobată, proiectul DONAUREGIONEN+ se desfăşoară în perioada iunie 2009 – mai 2012 şi are ca Lead Partner Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale al Republicii Slovacia, Bratislava.

La proiect participă 4 ţări ale UE aparţinând spaţiului dunărean (Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) şi alte 4 din afara Uniunii Europene: Serbia, Croaţia, Moldova şi Ucraina, totalizând 19 parteneri. România participă cu 2 parteneri: INCD URBAN-INCERC Bucureşti – Sucursala URBANPROIECT, partener „de tradiţie”, deoarece a participat încă de la lansarea grupului ARGE la toate proiectele sale şi Consiliul Judeţean Caraş Severin, Reşiţa.

Scopul proiectului ESPON CLIMATE este de a evalua impactul schimbărilor climatice asupra regiunilor Europei, mai ales asupra economiilor locale şi regionale.

Evaluarea vulnerabilităţii la schimbări climatice se realizează pe baza a trei concepte – expunere, sensibilitate şi capacitate de adaptare – prin identificarea unor teritorii specifice: zone construite cu risc de inundaţii, zone rurale cu risc de deşertificare, arii cu risc de creştere a eroziunii solului şi arii cu risc de diminuare a biodiversităţii. Proiectul este în desfăşurare, raportul final care va cuprinde rezultatele cheie urmând să fie finalizat în 2011.

Principalele rezultate cheie aşteptate sunt următoarele:

(1) dezvoltarea de tipologii de regiuni europene în funcţie de vulnerabilitatea, capacitatea de adaptare şi impactul schimbărilor climatice asupra economiilor regionale şi locale precum şi a infrastructurii, pe baza indicatorilor specifici dezvoltaţi;

(2) elaborarea de studii de caz privind oportunităţi de dezvoltare şi ameninţări asupra tipurilor de regiuni cele mai vulnerabile la schimbările climatice;

(3) formularea de măsuri de adaptare la schimbările climatice şi oportunităţi de dezvoltare a regiunilor şi oraşelor. Pentru România, deosebit de interesant este studiul de caz asupra bazinului hidrografic al râului Tisa, coordonat de către Universitatea Tehnică şi Economică din Budapesta şi elaborat de INCD URBAN-INCERC, sucursala URBANPROIECT.

Proiectul beneficiază de finanţare în valoare totală de 2.870.476 euro, obţinută prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei (Programul SEE, axa 4 – Dezvoltarea Sinergiilor Transnaţionale ale zonelor cu potenţial, 4.2 – Promovarea unei distribuţii echilibrate a zonelor cu potenţial de dezvoltare în ceea ce priveşte accesibilitatea şi atractivitatea acestora).

Durata totală a proiectului este de 34 de luni (iunie 2009 – februarie 2011). Sunt implicate în implementarea proiectului agenţii de dezvoltare regională şi locală, instituţii ştiinţifice şi de planificare, autorităţi publice şi ministere din cele 5 ţări care împart teritoriul bazinului hidrografic al râului Tisa: România, Ungaria, Serbia, Slovacia, Ucraina. Partenerul lider al proiectului este VÁTI – Compania Maghiară Publică Non-profit cu Răspundere Limitată pentru Dezvoltare Regională şi Planificare Urbană.

Proiectul va contribui la dezvoltarea teritorială integrată a bazinului Tisei şi va ajuta la obţinerea unui sistem economic durabil, la utilizarea optimă a fondului comun de resurse naturale şi culturale, la distribuţia echilibrată a arealelor cu potenţial, dar şi la îmbunătăţirea relaţiilor funcţionale interne şi externe din cadrul sistemului de aşezări. Se va pune accent pe reducerea riscurilor naturale şi antropice care afectează mediul natural. Scopul fundamental al proiectului este de a urmări cooperarea transnaţională într-o manieră consecventă prin crearea unei baze comune de date, printr-un schimb permanent de idei, ateliere de lucru şi, în final, elaborarea unei strategii comune şi a unor recomandări pentru gestionarea integrată a resurselor de apă. Sucursala Urbanproiect este responsabilă pentru managementul Proiectului Pilot 3 – Coridor ecologic pe ambele maluri ale Tisei, organizarea unui workshop la Baia Mare pentru Proiectul Pilot 2 – Dezvoltare teritorială şi gestionarea problemelor de mediu în bazinul Someşului şi organizarea a două întâlniri publice pentru actorii implicaţi.

În ultimul an un număr mare de zone militare dezafectate a fost dezmembrate din cauza schimbărilor în politicile de securitate şi de apărare. Cea mai mare parte din aceste locaţii sunt uşor accesibile, de multe ori situate în centrul oraşului şi chiar bine conectate printr-o infrastructură modernă. Prin urmare, reabilitarea zonelor militare dezafectate în apropierea zonelor dens populate este o decizie importantă pentru autorităţile locale şi o oportunitate pentru investitorii privaţi.

De fapt, prin recuperarea zonelor dezafectate militare, terenurile verzi sunt conservate, dezvoltarea urbană durabilă, economică şi socială este susţinută şi proprietarii publici pot profita de reabilitare. FATE are ca scop rezolvarea problemelor cruciale legate de zonele militare dezafectate, găsirea programelor adecvate de recalificare, în conformitate cu obiectivele strategice de dezvoltare a comunităţilor, prin proiectarea planurilor de fezabilitate şi operaţionale. FATE va răspunde, de asemenea, la necesităţile specifice pentru consolidarea creşterii economice teritoriale prin îmbunătăţirea competitivităţii mediului antreprenorial, prin sprijinirea structurilor ca Incubatoarele de Afaceri (IA) sau Centre Suport de Afaceri (CSA-urilor) şi de a găsi măsuri adecvate pentru a încuraja creşterea economică şi a IMM-urilor.

Proiectul a fost finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transnaţională Europeană Sud-Estul Europei 2007-2013 în cadrul axei prioritare 4 concentrat pe dezvoltarea sinergiilor transnaţionale pentru zonele de creştere durabilă. Acesta a început în martie 2009 şi va dura în decembrie 2011.